Pneumonile sunt boli inflamatorii ale parenchimului pulmonar provocate de bacterii (pneumonia bacteriană), virusuri (pneumonia virotică) sau substanţe toxice (pneumonia chimică) pătrunse pe cale respiratorie.
Pneumonie Interstitiala, virala
Pneumoniile bacteriene sunt produse în proporţie de 70% de pneumococ, de streptococ, stafilococ, hemofilul influenzei, colibacil şi paratific C. Pneumonia pneumococică este precedată cu 1 - 3 zile de un catar nazal şi faringian, cefalee şi indispoziţie, după care brusc apare un frison important care durează o jumătate de oră, urmat imediat de creşterea temperaturii şi junghi submamelonar sau în hemitoracele afectat, iradiat în urneri sau abdominal (simulînd, la copii, apendicita acută) datorat interesării pleurei.
Starea generală se alterează rapid, temperatura creşte ia 39 - 40°, faţa se congestionează de partea afectată, bolnavul este abătut, zace, este tahipneic (30 - 50 respiraţii pe minut), hipotensiv, pulsul se accelerează în raport cu febra, limba este încărcată cu fuliginozităţi, pe tegumentele buzelor, nasului sau organelor genitale prezintă herpesul caracteristic, iar după 1 - 2 zile de la apariţia junghiului începe să tuşească rar, fără expectoraţie la început, apoi cu o expectoraţie redusă, caracteristică, de culoare roşie-ruginie şi aderentă de fundul vasului în care este colectată.
Pneumonia cauzata de streptococ:
apare după rujeolă, erizipel; începe mai puţin brutal, nu evoluează ciclic, iar dispneea şi alterarea stării generale sunt mai importante. Pneumonia stafilococică este mai frecventă la copii, la adult apărand în cursul unor infecţii ale pielii cu stafilococ, al infecţiilor intraspitaliceşti sau al stărilor gripale şi se manifestă prin febră remitentă, frisoane repetate, dispnee, cianoză, expectoraţie purulentă cu striaţii sanguinolente, pleurezii purulente, leucocitoză importantă, hemocultură pozitivă, evoluţie gravă, rezistenţă la antibiotice.
Tot atat de gravă, apărand la adulţii peste 40 ani, cu tendinţă de cronicizare şi accidente acute cardio-vasculare, rezistenţă la antibiotice şi însoţită uneori de leucopenie, este pneumonia cu bacilul Friedländer.
Pneumoniile virotice (pneumonie virala)
se caracterizează prin aceea că ele încep progresiv, mai puţin zgomotos şi sunt însoţite de febră (pană la 39°), tuse seacă, răguşeală, catar oculo-nazal, dureri toracice datorită eforturilor de tuse, stare generală foarte uşor al¬terată, fără dispnee, cianoză, herpes, scăderea febrei în liză, după 7—14 zile de evoluţie, rezistenţă la antibiotice dar cu prognostic favorabil.
Pneumoniile chimice:
apar imediat după inhalarea unor vapori sau pulberi metalice (benzine, oxizi de azot, beriliu etc.) şi se manifestă prin tuse iritativă şi cu caracter sufocant, urmată de o stare de l¡nişte de 1 - 2 zile, după care se instalează simptomele caracteristice unei pneumonii obişnuite (tuse, aurere toracică, febră, dispnee etc.), care în lipsa unui tratament adecvat poate evolua fatal.
Congestia pulmonara:
este o pneumonie caracterizată prin evoluţie neciclică, de obicei mai scurtă, însoţită de o simptomatologie mai redusă şi mai benignă, însoţită uneori de inflamaţia pleurei de partea plămînului afectat şi mai rar de modificarea leucocitozei.
Tratamentul pneumoniilor consta din:
repaus la pat într-o cameră liniştită, aerisită, la temperatură de 18°- 20°, regim alimentar alcătuit din lichide dulci, ceaiuri, sucuri de fructe (citrice) şi pe măsură ce scade febra, progresiv, regim lacto-făinos şi vegetarian cu sare puţină, apoi branzeturi nefermentate, smantană, frişcă, unt, miere de albine, carne de pasăre fiartă etc. Lichide în cantitate suficientă.
Tratament medicamentos cu antibiotice, conform datelor antibiogramei, sulfamide, aplicatii calde toracice si antinevralgice.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu