Bronsitele - Bronsita acuta si cronica

Bronşita este o inflamaţi a mucoasei arborelui bronşic. Ea poate fi acuta sau cronica.

Ce este Bronsita ACUTA?

Prin bronsita acuta se înţelege o inflamaţie iritativă acută a peretelui bronşic, în cadrul unei afecţiuni de sine stătătoare sau în cadrul unor afecţiuni generale (tuse convulsivă, rujeolă etc.), provocată de acţiunea unor factori infectioşi (virusuri, pneumococi, streptococi, stafilococi, haemophilus influenzae etc.), chimici (pulberi, vapori, gaze), care apare mai frecvent în sezoanele umede şi reci, este precedată sau însoţită de inflamaţii ale căilor aeriene superioare (rinite, angine, faringite).

Ele se manifestă prin: oboseală, cefalee, stare subfebrilă, răguşeală, tuse la început uscată şi supărătoare, după cîteva zile umedă, seromucoasă sau muco-purulentă (datorită hipersecreţiei bronşice) şi dispnee, uneori cianoză (datorită îngustării calibrului bronhiolar produse de inflama-ţia bronhică).

Tratată, se vindecă în cateva zile; netratată, se poate complica cu bronho-pneumonia (extinderea procesului infecţios la bronhiole şi alveole), sau poate deveni cronică.

Tratamentul constă în:

repaus (cînd există febră), ceaiuri fierbinţi asociate cu aspirină sua piramidón, înfăşurări toracice cu comprese la 35°, fricţiuni cu alcool cam-forat 10% etc. şi administrare de antibiotice şi substanţe care combat tuşea (în perioada „uscată") sau care fluidifica sputa şi ajută expectoraţia (în perioada „umedă").

Ce este Bronsita CRONICA?

Bronsita cronica este urmarea unei bronşite acute netratate şi se manifestă prin perioade de tuse, expectoraţie şi dispnee, apărute în sezoanele reci şi umede, cel puţin 3 luni pe an şi cel puţin 2 luni consecutiv.

Bronsita cronica

Inflamaţia cronică produce îngroşarea peretelui bronşic, hipersecreţie bronşică (expectoraţie), care neputînd fi evacuată complet prin cilii mucoasei, provoacă reflexul de tuse; stagnarea în bronhii amucusului în exces reţine şi germenii saprofiţi ai căilor respiratorii, care se înmulţesc şi produc mici abcese (infecţia) ale peretelui bronşic (bronşiectazii). îngroşarea peretelui bronşic, cicatricele retractile ale abceselor vindecate, prezenţa secreţiilor micşorează lumenul bronşic şi produc dispnee, apoi cianoză: insuficienţa respiratorie. Spre deosebire de bronşita acută, în bronşitele cronice, expectoraţia este muco-purulentă (infectată) şi foarte abundentă (bronhoree), pînă la 200—300 ml în 24 ore, iar starea generală este mult mai alterată datorită insuficienţei respiratorii şi complicaţiilor: emfizem pulmonar, bronşiectazie, insuficienţă cardiacă dreaptă.

Tratamentul profilactic:

constă în tratarea corectă a bronşitelor acute, prevenirea recidivelor prin scoaterea bolnavului din mediul care conţine pulberi, vapori iritanţi, alergici, umezeală, frig şi tratamentul cu antibiotice şi sulfamide, în perioadele de expunere maximă.

Tratamentul curativ:

constă în administrarea de antibiotice în perioade de 5—7 zile, mereu altele, deoarece se produce rezistenţă, bronhodilatatoare expectorante, enzime şi substanţe antispumante, oxigenoterapie, vaccinuri, autovaccinuri preparate din sputa bolnavului, şi cure climatice, unde se pot face şi aerosoli cu ape sulfurate şi gimnastică respiratorie.